Portal de vinificatie si viticultura

Reportaj de la Concursul International de Vinuri si Bauturi Alcoolice – 2005

Anii precedenti doua premii Grand-Prix se decernau celui mai bun vin si divin. De data aceasta intriga concursului a tinut de cazul decernarii celui de-al doilea Grand Prix , contrar celor asteptate, oferit spumantului clasic.

Presedintele juriului – vice–director general al departamentului “Moldova-Vin” Valeriu Tira a comentat surpriza data: “Divinul pe an ce trece isi imbunatateste calitatea. Pentru a demonstra faptul dat, producatorul respectiv nu face eforturi deosebite; totodata calitatea vinului (spumantului) necesita confirmare anuala. Juriul a primit hotarirea privitor la cel de-al doilea Grand-Prix – nu din considerentele ca divinurile “Prezident” (40 ani) sau “Codru” (20 ani) nu ar merita, ci pur si simplu atunci cind un divin primeste Grand – Prix nu mai prezinta un mare interes. Noi am ajuns la concluzia ca este necesar de a pastra echilibrul intereselor si a inlatura “bariera “ dintre producatorul de vin spumant si divin”.

Laureatii concursului au devenit „DK-Intertrade” cu “Chardonnay” sec de calitate superioara si Spumantul alb brut de colectie „Cricova”. E remarcabil faptul ca anul acesta “Chardonnay” din recolta anului 2003 la Concursul din anul trecut a ramas “neobservat” de juriu. Anul acesta insa a obtinut forte noi si a pasit pe treapta liderilor. Nu demult sudul Moldovei era considerat nebenefic pentru vinurile albe. Insa din strugurii culesi in raionul Vulcanesti, a fost obtinut un vin minunat, elaborat prin aplicarea criomaceratiei mustului la temperaturi deosebit de joase si o tehnologie speciala a mustului – scurgere libera si regularea temperaturii de fermentare. Cu o saptamina mai devreme vinul a primit “medalia de aur” la expozitia „Prodexpo-2005” la Moscova, iar anul trecut la Cazahstan pe linga obtinerea medaliei de aur a mai cistigat si titlul de “marca a anului”. Producatorul a considerat vinul sau de a fi demn de a participa la concursul „Les Chardonnay du Monde” si a expediat incolo probele sale.

Vinul spumant clasic brut de colectie “Cricova” anul roadei 2001, este preparat dupa o tehnologie traditionala Champenoise prin fermentatie secundara in sticla, urmata de maturare continua „cuvee” circa 3 ani. Pentru obtinerea acestui vin se folosesc soiurile albe europeene de struguri – Pinot si Chardonnay, cultivate in centrul Moldovei. “Cricova” brut a aparut in cadrul combinatului inca prin anii 60, si pe parcursul acestor ani a fost mentionat cu numeroase medalii la diverse concursuri. Acum doi ani la Ialta a primit Grand Prix. “Acest produs clasic este imposibil de a fi falsificat”, – considera directorul general SA “Cricova” Valentin Bodiul.

Inca o enigma a concursului a constituit numarul mare de Medalii Mari de Aur, care erau planificate sa fie 5 (cite una in fiecare comisie), dar au fost 4. Insa ele au fost obtinute de numai 3 comisii, deoarece 2 Medalii Mari de Aur au fost obtinute de catre divinurile de la „Barza Alba” – „President” si “Codru”. Pentru aceasta a fost necesara acumularea de 88 puncte. Se spune ca vinurile rosii nu le-au acumulat.

La participare in concurs au fost declarate 254 de mostre de la 58 de producatori. Cea mai mare parte de mostre au constituit vinurile albe (90) si rosii (87), cel mai mic grup au constituit divinurile si brandy – 13 mostre. Au aparut si produse complet noi: vin de ghiata de la 2 producatori (autohton si slovac) si “Amaro” (obtinut din struguri stafiditi, o analogie a vinului italian “Amaroni”. Numaru maxim de probe le-a propus pentru apreciere „Acorex Wine Holding” si „Lion Gri” – cite 21. „Vinaria Bostavan” – 16, agrofirma „Cimislia” – 10. Restul in mediu pina la 5 mostre. Insa in asa caz sansele de a cuceri medalii se micsoreaza. De aceea nu e intimplator faptul ca cele mai multe medalii apartin companiei “Lion Gri” (10 mentiuni), locul doi “Acorex Wine Holding” si trei “DK-Intertrade”- (7 medalii din 9 probe!). In total au fost decorate, in afara de premiile speciale, 87 de probe, ceea ce constituie 34%. Premiul special al criticilor de vinuri suverani din Rusia a fost decernat “Heres”-ului de desert roada anului 1990 de la „Vinuri Ialoveni”.

In cele cinci comisii de degustare au lucrat 55 de experti, din care 20 din Rusia, Ucraina, Slovacia, Belgia si Romania. Opiniile lor despre concurs sint destul de interesante. “Eu, personal mi-am format doua impresii dupa degustarea probelor, – comenteaza editorul si redactorul sef al revistei “Vinnaya Karta” Igori Serdiuc (comisia “Vinuri rosii linistite”), de o parte sint evidente schimbarile multiple survenite in producere la fabricile de vinuri in ultimii doi ani (anul trecut eu am fost absent la expozitie). Nivelul calitatii vinurilor este mai inalt si mai placut.

Daca in 2003 o buna parte din probe in calitatea lor lasau de dorit, cu toate ca intre ele se gaseau exceptii frumoase, anul acesta se observa un nivel mai inalt. Probabil acest lucru se datoreaza renovarii tehnice a fabricilor de vinuri. Pe de alta parte organizatorii concursului au ridicat destul de inalt, conform nivelului international, criteriile de apreciere dupa penalitati pentru a decerna medaliile. In consecinta degustatorii au nimerit intr-o situatie delicata de a alege nivelul de aderare a propriei note la nivelul international si masura de corespundere a probei cu sistemul de apreciere (penalitati). “Pentru a decerna medalia eram nevoit sa maresc putin nota. Dupa parerea mea, organizatorii trebuie sa gaseasca solutia: sau sa micsoreze nota pretendenta la medalie sau sa micsoreze numarul de medalii”.

“In general toate mostrele sint de calitate buna, insa un buchet integru eu am gasit doar la citeva (degustatia inca nu s-a sfirsit), – a mentionat sefa centrului de testari Irina Pimkina “Rostest” (comisia vinuri tari si de desert). Imi este interesant sa lucrez la concurs, deoarece acum 13 ani testez vinurile, majoritatea fiind din Moldova. Pe parcursul acestor ani le vad dezvoltarea calitativa. La noi nimeresc probe de calitate care lasa de dorit, adica cu o aroma nepronuntata, lipsite de precipitat sau aciditate volatila ridicata. Dar eu nu tin minte nici un caz de falsificare a vinului moldovenesc. Printre altele exista tari-exportatoare, care aduc in Rusia vinuri “produse” cu folosirea colorantilor si a zaharului. Un singur lucru este de mirare la vinurile voastre, – atunci cind un vin de soi – se dovedeste a fi demidulce.

„Din cele ce am reusit sa degust in comisia pentru vinuri albe linistite, pot sa spun ca am facut alegerea intre notele excelent, foarte bun si bun,” – povesteste vice-directorul si somelier din Odessa, Anatol Malinovskii. „Outsideri au fost doar doi. Ceea ce am vazut la concurs si afara de el neaparat o sa joace rolul sau in marirea numarului de probe a cartei de vinuri (circa 2,5 mii denumiri) a restaurantului “Le diuk”, in cadrul caruia eu activez ca somelier. Pina in prezent la noi au fost prezentate vinurile a trei producatori din Moldova. Un vin moldovenesc produs bine nici intr-un caz n-o sa cedeze unui vin din Bordeaux sau Burgundia., dar spumantul clasic din Cricova este chiar mai bun decit unele marci franceze. Eu am calatorit destul prin lume, am cumparat vinuri la licitatiile “Sotbys”, “Crystis”, prietenesc cu multi vinificatori din Franta, Italia, Spania, de aceea stiu ce vorbesc”.

Dupa parerea lui Marjan Kveder (Slovenia) – presedintele juriului Concursului „Vino Ljubljana”, vinurile albe, care le-a degustat dumnealui la concurs, prezinta interes. Ele sint proaspete, cu o aroma de fructe, cu un caracter bine determinat a vinurilor tinere. Acesta este un rezultat al unei bune tehnologii. Au fost citeva probe cu o cantitate putin depasita a zaharului rizidual, dar ele la fel au fost bine oformate. As vrea sa mentionez, ca degustatia la concurs a fost organizata la un nivel inalt profesional, cu un anonimat deplin, ceia ce este foarte important. Bariera de 30% a numarului de medalii din numarul total de mostre deasemenea corespunde normelor internationale. Daca aceasta bariera este depasita, apoi medaliile isi pierd valoarea, dar concursul – prestijul. In cazul acesta producatorii mentionati, cred ca au atins virful maestriei si n-au nevoe sa perfectioneze tehnologia. Unele concursuri, de pilda in Verona, micsoreaza numarul de medalii de la 30% la 15% si ele devin mai pretioase. Pentru a capata rezultate max obiective , membrii juriului trebue sa fie max internationali“, – e de parerea d-nul Kveder.

O opinie diametral opusa in privinta limitei de 30% are alt expert – directorul Uniunii vinificatorilor din Crimea, seful sectiei al institutului “Magaraci” Anatolii Ialonetkii, care a lucrat ca presedinte a juriului in circa 20 de concursuri: ”Eu n-asi limita strict numarul de medalii – 30%. Un % mai inalt la alte concursuri, mai degraba, demonstreaza o calitate inalta a vinurilor. La general, calitatea trebue determinata reesind din notele primite si nu din limita, facuta din start. Se poate intimpla, ca numarul de probe, care merita mentiune sa fie mai mic decit numarul de medalii, care se calculeaza din 30%. Calitatea nu trebue sa aiba cvote”.