Portal de vinificatie si viticultura

De ce în pavilionul Moldovei la Expo’2015 se vînd vinuri italiene

Rețelele sociale abundă în reacții de nemulțumire din partea concetățenilor noștri față de faptul că pavilionul Moldovei este pustiu la Expoziția Mondială Expo’2015 de la Milano, care se consideră o trecere în revistă a realizărilor și inovațiilor științifice. De data aceasta tema ei este „Hrănirea planetei. Energie pentru Viață”. Surse din cadrul Organizației de Atragere a Investițiilor și de Promovare a Exportului (MIEPO), care este responsabilă de organizarea participării țării noastre, explică „atractivitatea insuficientă” a pavilionului moldovenesc prin lipsa banilor. De aceea oare în pavilionul național al Moldovei se vînd vinurile altei țări? 

Prețul problemei

Țara noastră participă la această expoziție străveche (fondată în 1851) pentru a treia oară, ce-i drept, anterior – în 2000, la Hanovra și în 2010 – la Shanghai – în cadrul pavilioanelor multinaționale. Și iată, în premieră – în propriul pavilion.

Din 145 de țări participante, nu toate au pavilioane separate. De exemplu, nu le au Bulgaria, Croația, Armenia, Georgia, Ucraina, India etc. Ele și-au prezentat expozițiile în nouă săli tematice. Moldova însă, la sărăcia ei și fiind cu mîna veșnic întinsă către donatori, trebuia să se evidențieze cu un pavilion separat. Dar nu numai cu pavilion.

Inițial, pentru participarea țării noastre la Expo`2015 arau planificați 59,6 milioane de lei – această sumă a fost aprobată în februarie 2014 de comitetul organizatoric, în cadrul pregătirii participării Republicii Moldova la Expo`2015. În același an, din bugetul de stat au fost alocați 22,6 milioane de lei.

În anul 2015, au apărut probleme cu finanțarea sumei rămase, chiar și după reducerea bugetului cu 2,8 milioane de lei. În total, pentru inaugurarea pavilionului, care a avut loc pe 1 mai, directorul MIEPO, Dona Școla, a comunicat că bugetul alocat pentru participarea țării noastre la această expoziție constituie 47,6 milioane de lei. Desigur, fără deplasările funcționarilor.

Funcționarii au vrut să renunțe pe ultima sută de metri

Însă dacă noi ne-am decis la o participare impunătoare, atunci trebuia să ducem lucrul pînă la capăt. Însă doar pe 15 aprilie – cu două săptămîni pînă la deschiderea expoziției – comitetul organizatoric pentru pregătirea participării Moldovei la Expo`2015 pentru prima dată s-a întrunit în ședință anul acesta (în legătură cu tergiversarea desemnării guvernului în urma alegerilor parlamentare). Din acesta fac parte ministrul Economiei și miniștrii adjuncți.

Membrii noului guvern au declarat că nu vor deschide pavilionul pentru că a rămas puțin timp și au propus închiderea lui și renunțarea la participare. În acest caz apare întrebarea – ce să facem cu cei 22,6 milioane de lei cheltuiți în 2014? Ei au întrebat – pot fi întorși banii? Iar cu puțin timp înainte de aceasta premierul Gaburici i-a poruncit ministrului Justiției să afle dacă putem refuza participarea la această expoziție.

„Am fost nevoiți să-i convingem că aceasta nu este o ieșire din situație, relatează managerul proiectului, Radu Balan. Pavilionul este construit, filmul despre „Joc” – filmat, instalația „Floarea soarelui” – montată. Cu banii – treacă-meargă, pur și simplu, lăsați-ne să mergem încolo. Dacă nu ne ajutați, măcar nu ne împiedicați și noi vom soluționa problemele în felul nostru. În final, ne-am deschis la timp, ce-i drept, fără restaurant și multe alte lucruri. Banii au fost alocați doar pentru pavilion și personal minim. Ni s-a refuzat chiar organizarea restaurantului-bar.

Totuși, în fiecare săptămînă noi adăugăm lucruri noi, găsim oameni, care sînt gata să achite toate acestea, să sponsorizeze și să investească. Se prevedea că timp de șase luni, în pavilioane trebuie să fie oameni, care cîntă și joacă. Invitarea ansamblului „Joc” era prea scumpă. Soluția a fost găsită de diaspora noastră din nordul Italiei, cu care ne-a făcut cunoștință consulul Republicii Moldova la Milano, Serghei Goncearenco. În orașul vecin Torino există un colectiv de dansuri al cetățenilor noștri – „Plai”. Noi le achităm drumul pentru ca ei să vină să participe la evenimentele noastre.

De asemenea, am fost ajutați să găsim un antreprenor italian care și-a investit banii și a deschis un bar în pavilionul nostru. Noi îl instruim cum să pregătească bucate tradiționale moldovenești. Noi am găsit și un importator italian care este gata să aducă vinuri moldovenești. În curînd, în Italia va fi expediat primul loе de vinuri pentru a fi vîndute în restaurant. Unul dintre businessmenii din Chișinău a fost de acord să investească în suveniruri pentru a le livra la expoziție. Poate vor mai trece două-trei săptămîni și pavilionul Moldovei va deveni mai atractiv. Fără bani e foarte greu să organizezi totul”.

De ce nu am profitat de avantaje

Pentru a vedea şi a compara cum sъnt prezentate diferite ţări la expoziţie, nu trebuie să mergem nicăieri, e suficient să privim materialele video de pe Internet. Dacă ne uităm doar la conţinutul pavilionului pentru a înţelege unde se află Moldova la această sărbătoare a vieţii, e suficient să privim pavilionul Japoniei – un show atrăgător, în care sînt prezentate ţara, bucatele tradiţionale, coloritul naţional. Iar la noi – dansuri la televizor… Programul cu evenimente pentru oamenii de afaceri, cu intervale de două sau chiar trei săptămîni – nu e un argument.

În fiecare zi, vizitatorii Expoziţiei trebuie să primească informaţii despre ţara noastră, cu atît mai mult cu cît mulţi dintre ei nici nu ştiu despre existenţa Moldovei.

Tematica alimentară a Expo`2015 ne permite să ne prezentăm ţara într-o lumină favorabilă – să vadă lumea ce condiţii avem pentru creşterea produselor alimentare, ce fructe şi legume gustoase naşte pămîntul moldovenesc.

În ce mai constă coloritul nostru? Poate trebuia să aducem nişte suveniruri naţionale? În ţară sînt suficienţi meşteri populari care ar fi putut prezenta nişte meşteşuguri. Într-adevăr, mulţi dintre ei ar fi dorit să meargă şi să lucreze la expoziţia de la Milano. Însă deplasarea unei persoane pentru o săptămînă costă circa 1 mie de euro. Bugetul alocat pentru participare nu ne permite asemenea cheltuieli.

Din păcate, chiar la primul eveniment – degustarea vinurilor moldoveneşti (4 iunie), cu participarea ministrului nostru al agriculturii, la care au venit şi reprezentanţi ai cîtorva ţări şi simpli vizitatori – nu au fost servite bucate naţionale.

Aspectul politic

„Această degustaţie avea o importanţă politică majoră, deoarece la ea au fost prezente delegaţii guvernamentale ale cîtorva ţări, spune directorul general al Oficiului Naţional al Viei şi Vinului, Dumitru Munteanu. Deocamdată, este prematur să vorbim despre componenta economică. Spre exemplu, pentru noi a fost importantă prezenţa ministrul adjunct al Agriculturii din China, deoarece trebuie să soluţionăm problema privind preferinţele pentru vinurile moldoveneşti la importul lor în China, deoarece concurenţii noştri din Chile şi Australia deja au obţinut asemenea facilităţi. De aceea, cu cît mai mult vom demonstra calitatea înaltă a producţiei noastre, cu atît mai simplu ne va fi să negociem cînd va veni timpul.

În general, acţiunile politice întotdeauna dau rezultat, deoarece multe probleme sînt soluţionate mai degrabă la o masă de prînz sau cină decît la masa de negocieri”.

Degustarea a fost acompaniată de dansurile ansamblului „Plai”. Acest fapt a atras mulţi vizitatori, deoarece oamenii vor să se distreze. În opinia interlocutorului, pavilionul nostru trebuie perfecţionat. Vizitatorul au nevoie de interactivitate – să pipăie ceva, să cumpere, să deguste. Mediul de afaceri necesită un format special. În prezent, se soluţionează problema livrării vinurilor, pentru a le putea vinde. Pentru zilele de 18 şi 19 iulie sînt planificate Zilele vinului. Ce-i drept, pentru producători asemenea evenimente sînt mai puţin interesante, din punctul de vedere al afacerilor, în schimb, ele servesc la promovarea imaginii ţării.

Nu este cel mai sărăcăcios?

„Presa a scris doar de rău despre pavilionul nostru. Eu nu aş dori să vorbesc despre el aşa. Dar nu este prea clar conceptul „Joc” în cadrul expoziţiei, a cărei temă este „Hrănirea planetei. Energie pentru Viață”. În acest sens, nu este prea clar de ce în pavilionul Moldovei nu sînt nici mere, nici alte produse”, a menţionat Dumitru Munteanu.

Un funcţionar, care a solicitat anonimatul, a relatat că atunci cînd a vizitat pavilionul moldovenesc în cadrul „Expo`2015”, acolo, în afară de dansurile „Joc”, era deschis un bar, în care el a văzut doar cîteva sticle cu vin moldovenesc, care erau, cel mai probabil, exponate. În schimb, se vindeau vinuri italiene (!) şi bere italiană! Să cheltui atîţia bani din buget pentru promovarea producţiei unei ţări străine?

Abia zilele acestea a fost examinată problema livrării la expoziţie a vinurilor moldoveneşti pentru vînzare. Problema consta în faptul că acolo e zonă economică liberă şi de aceea apăreau unele dificultăţi cu importul mărfii. Dar oare lucrul acesta nu putea fi făcut din timp, or, această ZEL nu s-a deschis ieri, pentru a nu ne face de rîs cu vinuri străine în pavilionul naţional? Şi de soluţionat problema cu restaurantul, pentru ca mămăliga să fie pregătită nu de italieni, dar de moldoveni? Or, şi bucătăria naţională constituie o particularitate a ţării, oare organizatorii nu înţeleg acest lucru? De ce alte ţări şi-au deschis normal restaurantele, iar noi nu putem?

„Expoziţia este impresionantă. Din ceea ce am reuşit să văd, mi-au plăcut foarte mult pavilioanele Spaniei şi Franţei. La spanioli, tot ce este în ţara lor este arătat în materiale video şi foto, la ieşire, în tuburi, cresc căpşuni adevărate. Iar sub ele, este amplasat un bar cu vinuri, bere, sangira şi bucate spaniole. Francezii au arbuști vii de levănţică, de ierburi, caşcaval, vinuri – toate foarte original amenajate şi pe tavan, şi pe pereţi. Cînd intri, înţelegi imediat ce înseamnă Franţa”, susţine interlocutorul.

Potrivit lui Radu Balan, în barul pavilionului nostru pot fi cumpărate vinuri, nuci, miere, mere şi vişine uscate, sucuri. În bar nu e primit să fie vîndute conserve. Pe de altă parte, cum pot vizitatorii să cunoască producţia noastră foarte gustoasă, dacă nu există alt format?

„La întreaga expoziţie, producţie aproape nu este. Singurul pavilion organizat ca la expoziţiile sovietice din anii 1980 este cel al Turkmeniei. Acolo pe umeraşe atîrnă halate, beţișoare igienice, deoarece sînt confecţionate din bumbac, conserve etc. Pavilionul turcesc este pur şi simplu un parc sub cupolă. Pavilionul Austriei – o pădure cu copaci vii. Acesta a costat 15 milioane de euro. Austriecii spun că ţara lor e pădure curată. „Intraţi la noi pentru a respira aerul Austriei”. Din 145 de ţări, despre „hrănirea planetei” îşi aduc aminte doar 10-15.

Vizitatorii nu se reţin mult într-un pavilion, expoziţia pentru ei este ca un „Disney-Land”. Ei intră pentru un minut-două şi merg mai departe. În acest scurt răstimp, ei trebuie să afle ceva interesant, pentru a fi impresionaţi de o ţară. Dacă vom pune vitrine şi ne vom expune producţia, nimeni nu se va opri să o privească şi cu atît mai mult să cumpere”, consideră Radu Balan.

Însă dansurile ansamblului „Joc” nu sînt suficiente pentru a oferi o imagine despre Moldova, care nu este cunoscută în lume.

Anghelina Taran