Portal de vinificatie si viticultura

Paradoxul moldovenesc – asteptarea crizei este mai rea decat insasi criza sau este un motor al economiei?

Declinul productiei industriale in Moldova in semestrul I al anului 2006 cu 6,7% fata de anul 2005, este conditionat direct, potrivit Biroului National de Statistica, de reducerea productiei la intreprinderile vinicole. Productia vinului s-a diminuat cu 46%, a bauturilor alcoolice distilate – cu 24%. Dupa vinificatori au urmat ramurile conexe: industria hartiei si cartonului (inclusiv ambalajul pentru vinuri si divinuri) si-a diminuat volumul productiei cu 12%, cea a sticlei – cu 8%, industria poligrafica – cu 7% (printre altele si etichetele). Declinul a fost inregistrat si in alte domenii, de altfel, ca si cresterea productiei.

Unii economisti au prognozat reducerea volumului productiei in 2006 inca pana la introducerea de catre Rusia a interdictiei la comercializarea vinurilor moldovenesti pe piata sa. Potrivit analistului Institutului dezvoltarii si initiativelor sociale IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ionita, o un asemenea pronostic se baza pe faptul ca industria moldoveneasca este necompetitiva si este prost orientata spre export. Cresterea industriala, atestata in perioada 2002-2005 a fost o consecinta a unei bune conjucturi pe piata rusa, unde a fost inregistrata o sporire a consumului de vin, productie conservata si alta productie moldoveneasca traditionala. Veaceslav Ionita este convins de faptul ca, daca nu ar fi existat interdictia rusa la exportul vinurilor moldovenesti, industria Moldovei oricum avea sa intre in declin. De fapt, Moldova demult si-a pierdut industria vinicola si a actionat in ultimii ani ca un furnizor de materie prima vinicola, din care in Rusia si alte tari se producea vinul. Majoritatea din cele 170 de intreprinderi din Moldova au fost si sunt preponderent furnizori de materie prima. Totodata, in Moldova nu exista o logistica normala a exportului, – peste hotare merg frmele mici, carora le este greu sa se afirme pe pietele externe. Veaceslav Ionita considera ca, in aceste circumstante, este neserios sa vorbesti despre cucerirea de catre Moldova a pietelor europene de vinuri.

Intr-adevar, volumul productiei depinde direct de volumul comercializarii. In vinificatia moldoveneasca este vorba, in special, de livrarile la export. Si statistica confirma acest fapt. Din cauza interdictiei, impuse de Rusia la comercializarea (dar si la importul in FR) productiei vinicole moldovenesti in martie 2006, producatorii moldoeveni au pierdut o piata enorma de desfacere. Potrivit datelor departamentului „Moldova-vin”, exportul productiei vinicole in Rusia in semestrul I s-a micsorat de doua ori fata de aceeasi perioada a anului trecut!- de la 122 mil. dolari SUA pana la 58,7 mil. dolari SUA. Rusia a fost un timp indelungat principala piata de defacere pentru aceasta productie – ei ii revenea 85% din exportul moldovenesc de vinuri.

In mare, insa, statistica la acest capitol este cu mult mai pozitiva decat indicatorul exportului vinurilor in FR. Dimnuarea totala a exportului productiei vinicole din Moldova a constituit „doar” 28,4% – de la 151,4 mil. dolari SUA pana la 108,4 mil. dolari SUA. Adica, „doar” 28% fata de 52% – indicatorul reducerii exportului in Rusia. Insa aceasta e in valoare baneasca. Producatori din Moldova au fost nevoiti sa-si schimbe brusc piata de desfacere, un lucru deloc usor, insa exista deja primele rezultate. Exportul productiei vinicole pe pietele tarilor occidentale a crescut in primul semestru de 2,9 ori – de la 5,15 mil. dolari SUA pana la 14,94 mil. dolari SUA. Desigur, aceasta este doar putin peste 8%, din ceea ce era livrat in Rusia, insa pe de alta parte, aceste livrari au fost mai rentabile din cauza diferentei de preturi – o sticla de vin moldovenesc pe pietele occidentale este livrata la un pret cu mult mai ridicat, decat pe piata FR. Aceasta fapt este legat atat de o capacitate mai mare de cumparare a „Occidentului”(aceasta in primul rand), cat si de masurile anti-dumping ale tarilor, pietele carora s-au format demult.

Intr-un fel sau altul, in primul semestru, volumul productiei in vinificatie s-a micsorat aproximativ de doua ori. Aceasta pe langa faptul ca interdictia Rusiei a fost introdusa la sfarsitul lunii martie, deci, aproximativ pe parcursul intregului trimestru vinificatorii au activat in regim normal. Aceasta ne permite sa reflectam asupra faptului ca in semestrul II situatia ar putea sa se inrautateasca si mai mult. Daca, desigur, nu vor avea loc modificari pozitive in domeniul livrarii vinurilor moldovenesti in Rusia.

Iar premisele schimbarilor pozitive nu sunt deloc excluse. La Moscova la 8 august a avut loc intrevederea dintre presedintele Moldovei Vladimir Voronin si presedintele Rusiei Vladimir Putin. Principalul rezultat oficial al acestei intalniri a fost reluarea, dupa trei ani, a activitatii comisiei interguvernamentale moldo-ruse pentru cooperarea comercial-economica. Dupa intrevederea presedintilor, la Chisinau a fost declarat ca autoritatile apreciaza cu optimism perspectivele reintoarcerii cat mai grabnice a vinurilor moldovenesti pe piata rusa.

Insa, deocamdata, interdictia nu a fost anulata. Iar dupa introducerea ei in Moldova s-au inceput discutii active privind o eventuala criza in toamna. In calitate de conformare se spune ca sistemul bancar i-a creditat foarte activ pe vinificatori, iar mijloacele utilizate pentru utilajul vincol si-au pierdut lichiditatea intr-o clipa. Si in consecinta – ca bancile au incetat sa acorde credite.

Aceasta informatie sau aceste zvonuri, cum doriti, sunt respinse activ atat de banci cat si de Banca Nationala a tarii. In calitate de dezmintire, printre altele, sunt invocate cifrele ca, de fapt, volumul creditarii de catre bancile comerciale in semestrul I 2006 s-a majorat cu 16% fata de semestrul I al anului 2005, cand cresterea a constituit 10%. Iar faptul ca unele banci au sistat sau au redus eliberarea unor tipuri de credite (in primul rand este vorba de creditarea consumului fara gaj), este explicat exclusiv de majorarea brusca a cererii la ele si de limitarea nesemnificativa a resurselor bancare, ce pot fi directionate de banci in aceste scopuri. Ca rezultat, piata a dictat ridicarea costului serviciilor bancare. Insa, daca ratele dobanzilor (ce se arunca imediat in ochi) la creditele de consum s-au majorat nesemnificativ, atunci, comisionul bancar pentru eliberarea creditului a facut un salt incredibil. La creditele pentru procurarea unui produs concret prin intermediul unor magazine, comisionul bancar a crescut pana la 3% (la inceputul creditarii acesta constituia 1,5% din valoarea creditului). Iar la creditele, eliberate, cum se zice, „in bani” – pana la 30 mii lei fara gaj – in unele banci comisionul ajunge in prezent pana la 1% pentru fiecare luna de creditare, – adica 12% din valoarea creditului pentru 12 luni! Ce mai, – cererea genereaza oferta.

Faptul ca interdictia rusa la vinurile moldovenesti a fost un soc pentru economia Moldovei este recunoscut si de persoanele oficiale. Spre exemplu, numai costul productiei livrate, dar necomercializate in Rusia – pierderile nete ale vinificatorilor – este estimat de catre agentia agroalimentara „Moldova-vin” la 120 mil. dolari SUA. Insa, totodata, potrivit directorului directiei analiza si prognoze macroeconomice a Ministerului Economiei si Comertului Iurie Torcunov, criza vinului nu va deveni o catastrofa pentru economie, in general, si pentru industrie, in particular. Ce-i drept, tinand cont de problemele comercializarii vinurilor moldovenesti in Rusia si de declinul in ramurile conexe ale vinificatiei, Ministerul Economiei si Comertului a revizuit prognoza cresterii anuale volumului productiei industriale, reducand-o de la 6,5% pana la 1%. Aceasta crestere, chiar daca nu e mare, Moldova trebuie sa o obtina din contul majorarii volumului de productie intr-un sir de domenii; in special, din contul imbunatatirii indicatorilor in domeniul aprovizionarii cu energie electrica, gaze, apa, exploatarea carierelor, alte domenii. Indicatorul revizuit al cresterii volumului productiei industriale, prognozat la nivelul de 1%, este un pronostic atent. Specialistii considera ca problemele privind livrarea vinurilor moldovenesti catre Rusia in toamna aceasta (fie chiar in volum redus si cu mai putini participanti ca inainte) industria vinicola s-ar putea restabili foarte repede, indicii se vor imbunatati vizibil, iar cresterea totala a industriei ar putea depasi 1%. In afara de aceasta, specialistii Ministerului Economiei si Comertului mentioneaza ca, in urma pierderilor pietei ruse, Moldova si-a accelerat cautarile de pietele alternative si a obtinut o crestere a exportului productiei vinicole in tarile vecine – Ucraina, Romania si Belarus…

Acest optimism nu este impartasit, insa, de Veaceslav Ionita. El prognozeaza o reducere a volumului productiei industriale in acest an cu 10-15%. „Insa aceasta nu este strasnic. Declinul productiei industriale nu va juca un rol mare in economie, deoarece in tara nu exista o industrie puternica, iar economia se tine nu pe productie, ci pe consumul, determinat de cresterea transferurilor banesti de la cetatenii moldoveni, care lucreaza peste hozare”, spune analistul. In opinia lui, este cu mult mai strasnic faptul ca, in asteptarea unei crize, in Moldova se va reduce consumul, ceea ce va conduce la micsorarea incasarilor la buget si, in cele din urma, va genera o criza de proportii.

Iar gastarbaiterii in anul acesta, spre deosebire de „Rospotrebnadzor”, continua sa bucure economia Moldovei. Potrivit datelor Bancii Nationale a Moldovei, in primul semestru al anului 2006, volumul transferurilor banesti in Moldova de la persoanele fizice de peste hotare s-a majorat cu 55,74 mil. dolari SUA sau cu 18,47% fata de semestrul I al anului 2005. In 2005, volumul acestor transferuri prin intermediul bancilor comerciale a constituit 683 mil. dolari SUA. In realitate, gastarbaiterii transfera banii in Patrie nu numai prin intermediul bancilor comerciale. In acest scop sunt utilizati „insotitorii”, companiile turistice, soferii si conductorii. Cifra reala, ce denota faptul cat primeste tara de la cetatenii sai, care lucreaza peste hotare, nu poate fi numita de nimeni, cum nimeni nu poate afirma faptul daca se va majora sau micsora ponderea incasarilor legale de valuta in tara fata de fluxurile netransparente.

„Prima lege a inflatiei” spune ca „Daca toti cred ca preturile se vor ridica, preturile se vor ridica”. Cu alte cuvinte, expectativa unei crize este mai rea decat insasi criza. Insa anume in aceasta si consta paradoxul. In vara curenta este atestat, ca nici o data, un bum in constructie. Statistica a anuntat ca, in primul semestru, investitiile in capitalul fix au crescut cu 13%; inclusiv cu 10% fata de semestrul I al anului 2005 a crescut valoarea spatiului dat in exploatare si cu 22% volumul lucrarilor de antrepriza. Acestea sunt doar date oficiale, pe cand multi, care fac reparatie in locuinte, dupa cum se stie, platesc pentru forta de munca, cum se zice, in „bani gheata” – acesti bani nu sunt contabilizati de statistica si bugetul nu incaseaza venituri de pe urma lor. Totodata, preturile la materialele si serviciile de constructii au crescut, fata de anul trecut, de la 30% pana la 100%!

Daca vanzatorii de electrocasnice se plang de o oarecare reducere a volumului de vanzari, fapt ce, in principiu, poarta un caracter sezonier, atunci vanzatorii materialelor de constructie, precum si companiile turistice – sunt „pe faza”. In primul semestru 1006, in comparatie cu perioada similara a anului trecut, numarul clientilor companiilor turistice moldovenesti a crescut aproximativ cu o treime – cu 29,1% – exact cu atat cu cat, potrivit datelor statistice, s-a majorat numarul cetatenilor moldoveni, plecati peste hotare cu ajutorul operatorilor turistici, trei patrimi dintre care au plecat la odihna.

Odata cu incheierea sezonului de constructii, precum si a perioadei estivale, consumatorii vor reveni, inclusiv la electrocasnice, la cumpararea automobilelor (in ultimul timp gratie leasingului sunt mai multe noi), precum si a imobilului.

Paradoxul consta in faptul ca, in asteptarea crizei, consumatorul tinde sa utilizeze toate posibilitatile, oferite de mijloacele pe care le are, deoarece nu este sigur ca va putea utiliza aceste mijloace in cazul unei crize. Acest fapt genereaza o crestere pe anumite segmente ale economiei, intre care serviciile nu ocupa ultimul loc. Acestea sunt realitatile societatii post-industriale, unde sfera serviciilor ocupa o pozitie dominanta.

Insa, fara export, desigur, nici o economie nu va supravietui. In ultimii ani, Moldova a exportat doua pozitii principale: vin si forta de munca. Cu a doua, in principiu, totul e in regula. In ceea ce priveste vinificatorii, atunci, inspira optimism ultima intrevedere a presedintilor Moldovei si Rusiei, precum si revizuirea calitativa a prioritatilor de catre vinificatori. Daca cineva din proprietarii intreprinderilor vinicole va decide sa-si vanda afacerea in Moldova, aest fapt i-ar putea interesa pe investitori, cu noile sale piete de desfacere pentru Moldova, pentru a utiliza avantajele statului, care in 2007 va deveni vecinul Uniunii Europene, fara obligatia de a respecta normele UE, ce sunt destul de dure in multe domenii.