Portal de vinificatie si viticultura

Vinurile moldovenesti cuceresc lumea

Nu trece nici o zi ca sa nu apara stiri privind avansarea vinurilor si coniacurilor moldovenesti spre noi piete de desfacere, privind incheierea unor contracte avantajoase cu companii occidentale solide. Numai in anul curent au fost deschise case de comert in Turcia si Cehia, unde este reprezentata in special productie alcoolica. Pentru prima data au fost livrate vinuri moldovenesti in Japonia. A crescut volumul vinului moldovenesc comercializat in Marea Britanie, Olanda, SUA, Suedia, ca sa nu mai vorbim de tari ca Polonia, Slovenia, Ungaria, China, pe care productia vinicola moldoveneasca Ie-a „cucerit” demult.

Asadar, avem de a face cu o „invazie” masiva a productiei alcoolice moldovenesti pe piata mondiala, sau totusi este vorba despre niste „victorii locale”? Un raspuns univoc la aceasta intrebare deocamdata ar fi dificil de formulat. Fara indoiala, geografia livrarilor de produse alcoolice moldovenesti se extinde pe an ce trece. Potrivit datelor Departamentului „Moldova-Vin”, vinurile si coniacurile produse in Moldova se exporta azi in 28 de state. Specialistii constata o crestere continua a exporturilor pe pietele Marii Britanii, Germaniei, Israelului, Poloniei. In afara de Japonia, in anul 2003 vinurile moldovenesti au inceput sa fie livrate pentru prima data in Azerbaidjan, Canada si Emiratele Arabe Unite.

S-ar parea ca „procesul s-a urnit din loc” si nu e departe ziua in care vom ineca in vinurile noastre intreaga lume. Dar lucrurile deocamdata nu stau nici pe departe astfel. Exporturile pe cele mai prestigioase piete din lume intr-adevar sunt in crestere. Totusi, aceasta tendinta pozitiva se contureaza pe fundalul unor volume inca foarte mici ca expresie naturala. Potrivit datelor aceluiasi departament, 97,4% din volumul total al vinurilor exportate de Republica Moldova in 2003 revin tarilor din CSI. Din aceasta cantitate partea cea mai mare ii revine Rusiei (80,5%), urmata de Belarus (8%), Ucraina (6,8%), Kazahstan (1,2%).

Specialistii sustin ca sporirea constanta a vinzarilor de vinuri moldovenesti pe pietele occidentale presupune doua conditii: calitate stabila si marketing activ. Multi considera ca la ora actuala nu mai exista probleme nici cu una, nici cu alta. Este adevarat ca mostrele promotionale ale vinurilor si coniacurilor moldovenesti ii incinta pe potentialii cumparatori. Insa dupa incheierea contractelor de proba acestia ramin adeseori dezamagiti si apoi cu greu se mai lasa convinsi ca productia alcoolica moldoveneasca poate fi o afacere de succes. In ceea ce priveste marketingul, multi vinificatori considera ca acesta se limiteaza la participarea la cit mai multe expozitii si prezentari. Este, fara indoiala, un lucru necesar si productiv. Insa asemenea actiuni presupun o „prima cunostinta”, sau familiarizarea cu vinurile noastre. Avansarea pe piete si o desfacere sigura solicita din partea producatorului cu mult mai mult – campanii publicitare masive, parteneri solizi, prezenta permanenta a produsului in cele mai frecventate magazine etc.

Voi aduce un exemplu din experienta proprie. Recent am avut ocazia sa ma aflu la o stagiere de trei saptamini in Kentucky, SUA. Acest stat are multe afinitati cu Moldova in ceea ce priveste peisajul, clima, obiceiurile si preferintele populatiei. E drept ca majoritatea prefera vinului renumitul whisky de productie locala. In orasul Louisville, unde am stat, am reusit sa-I familiarizam indeajuns pe localnici cu vinurile si coniacurile moldovenesti. De care, voi mentiona, acestia au ramas pur si simplu incintati. Dar si nedumeriti: de ce prin magazinele lor poti cumpara vinuri din toata lumea, nu si din Moldova? Totodata unul din americani, care fusese in Rusia si cumparase de acolo o sticla de vin moldovenesc pe care il cunostea foarte bine dupa eticheta, povestea cu indignare ce dezamagire l-a cuprins: calitatea continutului sticlei nu corespundea deloc asteptarilor sale.

Specialistii cunosc foarte bine ce inseamna calitate stabila. Asta presupune ca vinul „Cabernet” de la unul si acelasi producator are acelasi gust, indiferent de faptul unde si cind a fost cumparat, iar calitatea si gustul nu variaza prea mult in functie de conditiile climaterice ale anului, de roada la hectar si de alti factori. Iar cumparatorul care cunoaste bine calitatile gustative ale unui vin sau altul primeste intotdeauna ceea ce asteapta.

Pentru a obtine o calitate stabila, urmeaza sa fie indeplinite doua conditii: respectarea tuturor cerintelor tehnologice si prezenta asa-numitului „rest transmisibil”. Ultima presupune ca un vinificator bun intotdeauna pastreaza o rezerva de material vinicol, pe care il amesteca cu vinul din roada noua. Cu parere de rau, daca in privinta tehnologiilor moderne si a respectarii standardelor de calitate totul este in regula, atunci „resturile transmisibile” pentru majoritatea producatorilor din tara ramin deocamdata un lux de nepermis.

Insa in pofida afirmatiilor de mai sus trebuie sa constatam ca dupa calitate vinurile moldovenesti devin tot mai stabile si mai previzibile. Se reduc tot mai mult sansele ca, procurind o sticla de vin bun intr-un magazin cu reputatie buna, chiar si in Moldova, sa te alegi cu o „posirca tulbure”, ceea ce acum citiva ani se considera un lucru obisnuit. Pentru multi vinificatori din tara prestigiul si numele firmei capata un rol hotaritor atit in interiorul tarii, cit si pe pietele externe. Or, se stie ca „brandul” este intotdeauna mai usor de promovat.

Acest lucru este confirmat si prin faptul cit de activ isi promoveaza productia pe pietele externe unele companii moldovenesti. De exemplu, in cadrul unei conferinte de presa, desfasurate la Chisinau la inceputul lunii noiembrie, directorul companiei belgiene „Master Winemarkers” Marc Shittekat a mentionat ca in reteaua lor de supermaketuri, care include 160 de magazine, au fost efectuate vinzari-test de vinuri produse de „Cricova-Acorex”, si rezultatele I-au bucurat nespus. Potrivit lui, vinurile moldovenesti nu sint cu nimic mai prejos, dupa calitate, decit cele franceze sau italiene, in schimb sint mai ieftine (in Belgia costa 4 euro sticla). Daca in 2003 „Master Winemarkers” a importat de la „Cricova-Acorex” circa 50 mii de sticle de vin, in perspectiva intentioneaza sa ridice volumul livrarilor de la acest producator pina la 1,5 mln. sticle.

Tot asa incep sa-si promoveze pe noi piete nu pur si simplu vinurile, dar „brandurile” asemenea companii ca „Dionisos-Mereni”, „Kazaiac”, „Basvinex”, „Aurvin”, „Bostavan”, „Lion-Gri” si multi alti producatori. De aceea, chiar daca volumul livrarilor pe pietele din Vest nu sunt tocmai impunatoare, suntem deja cunoscuti in Occident. Si asta nu chiar atit de putin.